Si cu bona cine sta

Ana Silvia Nicolai

Aventurile unei familii in cautarea unei bone

Cate dintre noi nu le privim cu apreciere si oarecare invidie pe mamele care isi cresc copiii fara ajutor, timp in care au si o cariera infloritoare, au grija de ele, de sot, de casa, de tot? Multe, ati putea spune. La fel de multe dintre noi recunoastem ca avem nevoie de sprijin si recurgem la calea mai usoara: sa angajam o bona.

Calea mai usoara?

Dar ce ne facem cand "o bona se transforma in doua, trei, patru, cinci, sase, douasprezece?

Scrisa cu foarte multa candoare, onestitate, empatie si presarata cu umor extrem de fin - de cele mai multe ori negru -, povestea de fata nu numai ca va va dezvalui aspecte din culisele dificilului drum pana la bona potrivita, dar va va arata si o fata a realitatii societatii in care traim, care altfel nu poate fi cunoscuta si nici macar banuita.

Puterea acestei familii de a trece peste toate obstacolele si capacitatea, in special a autoarei, de a ramane integra emotional sunt de apreciat si pot fi un model pentru toate mamele care au cunoscut teama de a-si lasa copilul in grija altei persoane sau care abia de acum pornesc in cautarea unei bone.
Laitmotivul cartii este, Totul va fi bine. Si chiar asa a fost " finalul va va umple inimile de bucurie.

, Cu fiecare capitol, simteam tot mai tare nevoia sa o cunosc pe Ana. Am cautat-o ca sa-i marturisesc cat de mult imi place. Cand am ajuns la ultima pagina am fost dezamagita ca s-a terminat. M-am suparat ca un copil: Mai vreaaau! Promit sa fac aceasta carte cadou tuturor oamenilor dragi mie. - MIRELA OPRISOR

, Bona o extensie a mamei, calda si generoasa ca o bunica, inteleapta si integra ca preotul satului, puternica si agera ca insusi tatal copilului. In realitate Viorici, Mariane, Georgete si Tante
Am citit cartea pe nerasuflate. A pornit ca o lectura relaxanta, la un pahar de vin. A sfarsit intr-o noapte pe la ora unu, cu mine pe covor, cu un gol mare in stomac. Apoi am mers in camera copiilor mei, i-am sarutat si i-am trimis un mesaj "bonei" noastre: Multumesc, mama! - ADELA POPESCU

, Te tine cu sufletul la gura, intr-un carusel de emotii care pleaca de la umor, trec prin speranta, dezamagire, usurare, incordare, pana la dorinta de-a putea rezolva o situatie atat de familiara noua, parintilor: gasirea unei bone. Se simte autenticitatea in fiecare capitol, in fiecare poveste a unei noi incercari: poate aceasta este femeia pe care o cautam? -Cred ca fiecare parinte isi poate regasi o bucatica din sufletsi de realitate in aceasta carte. Eu, fara doar si poate, m-am regasit. URANIA CREMENE

ANA SILVIA NICOLAI (n. 1989) este absolventa a Facultatii de Limbi si Literaturi Straine a Universitatii din Bucuresti si a unui masterat in marketing la Oxford Brookes University. Lucreaza intr- o multinationala unde conduce campanii de marketing pentru arile francofone.

Este cofondatoare a comunitatii online Omuleti Vorbareti, din care fac parte peste cincizeci de mii de parinti care posteaza lucrurile amuzante spuse de copiii lor.

Scrie saptamanal in Revista Omuleti Vorbareti, prima publicatie de happy parenting din Romania, alaturi de o echipa editoriala din care fac parte medici pediatri, psihologi, profesori, educatori si jurnalisti. Prezinta in comunitatea Omuleti Vorbareti, alaturi de sotul ei, jurnalistul Bogdan Nicolai, talk-show-ul, Parintii stiu (aproape) tot.

Traieste langa Bucuresti impreuna cu sotul, cei doi copii, Nicholas si Anais, si. . . o bona.