Armeanca

NORA HAN

S-a nascut intr-un cort, la o margine de drum, intre doua sate. Cand cei de aceeasi varsta mergeau la gradinita, impreuna cu sora mai mare cersea o bucata de paine pentru a pune ceva pe masa. De pe atunci a simtit ca este diferita dupa cum o priveau oamenii, unii cu mila, altii cu repulsie. stia ca nu avea voie sa se apropie prea mult de copiii curati si bine crescuti care le priveau curiosi, suierandu-le din varful buzelor ciori sau tiganci nespalate. Cuvintele i s-au infipt adanc in suflet, facand-o sa creada, pentru multa vreme, ca etnia ii era o povara de care trebuia sa scape negresit. Victima a originii ei, a reusit pana la urma, sa-si faca semenii sa inteleaga, ca nimic nu-i deosebea ca oameni. -Nora Han Mandria originii - este o tema mai veche in cultura. Nu este insa usor de pastrat intacta, mai ales cand se confrunta cu vechi prejudecati, din propria comunitate, sau dinafara ei, peste care se mai oglindesc si reflexe ideologice. Cartea Norei Han, cronica dramatica interferata psihologic cu episoade ale istoriei locale, in care convietuiesc diverse neamuri, in succesiunea unei existente marcata de tensiune - maternitate, scoala, cotidian plina de surprize - devine sursa unui epic de limbaj in care coexista oralitatea, pitorescul si eleganta compozitiei. O carte, in care natura umana, isi dezvaluie ipostaze seducatoare de cunoastere. - Grigore Codrescu